Goana dupa fericire

Sevraj [2004] a fost ceva deosebit. Urmatorul pas am avut-o muuuuult timp pe playere/ipod in playlist. Vrrrrr e dementiala, nu poti sa nu te tavalesti de ras, e raraiala la maxim. Punk 4 life cu Adi Despot e geniala. I can go on forever. Ideea e ca Bitza a facut ceva deosebit. Si-a creat propriul stil pe care l-a intitulat urban soul.

In 2005 scoate Sinuciderea unui inger (il am si acum pe ipod si il ascult o data la fo doua luni) pe care si pana azi il consider cel mai bun album al lui si unul dintre cele mai bune albume romanesti. Ever. De fapt si neromanesti, nush, n-am cuvinte. In primul rand ca nu e nici o piesa sa nu-mi placa, ceea ce la mine e prea rar; are piesele uzuale de caterinca, dar pe langa ele sunt o seama de piese incredibil de soulful, de umane, Sinuciderea unui inger (trackul 2) te loveste prea brusc dupa intro, versurile sunt naucitoare, bucata lui L Doc de la CTC e apoteotica, combinatie intre versuri/mesaj/melodie/vocea lui, nu ma pot abtine sa nu pun versurile :

Ingerul tau se ascunde cand raul iese la suprafata
Dar sufletul tau raspunde la un graunte de bine in viata
Bun sau rau, simple concepte, tu sau eu traim dupa percepte
Compuse in zeci de legi de tigve destepte
Pur in esenta dar poate jur in dementa, dau coate
Dur in prezenta, dar, frate, jur nu cer clementa
Mi-asum proprile fapte, nu-s toate bune nu-s multe rele.
Nimeni nu poate spune pune frane pe a mea piele
Pe toate le-am simtit si am fost pedepsit cand am mintit.
Mi-am pandit sufletul, ingerul adoarme, demonul s-a trezit,
Dualitatea e fireasca, unele suflete ucid ca sa traiasca,
Unii traiesc ca sa iubeasca, cunosc fete care iubesc ca sa traiasca,
Dualitatea e fireasca, totusi omul mileniului trei nu vrea sa o recunoasca.
Bati la poarta Raiului cu focul iadului in atrii si-n ventricole,
Esti in fatza vadului dupa multe patimi si pericole.
Intinzi aripi albe sa te treaca haul,
Mintile slabe aleg sa mearga acolo de unde pleaca raul.
Ajungi jos, realizezi ca la testul final ai raspuns prost
Merita chestile lumesti sa le platesti tu le-ai spus prost
Sfintii prin ceremonii postum in cer devin mituri
E un bal mascat, demonii in costum de ingeri conduc spiritul
Nu te lasa invins de rau dar nici cuprins de bine
Nici tu nu te cunosti, candva vei fi surprins de tine…

Trebuie ascultate cu piesa in urechi… si continua albumul, la fel de incredibil… Strain in tara mea… Copii imbatraniti inainte de timp… cat pentru Rugaciune n-am cuvinte, n-a mai facut nimeni asa ceva inaintea lui si nici n-o sa faca dupa.

Pe N-o sa vezi cu Deliric 1 e a doua bucata la care nu ma pot abtine sa nu dau paste, pentru ca este geniala si pentru ca, macar partial, ma identific cu mesajul :

Asta e o lume de papusi cu sfori
De aia nu intru pe usi cu flori
Intru pe branci cu pusti sa impusc sus-pusi
Sa mori, acelasi pusti ce imprastii fiori la prostii chiori
Ce prostii vor s-auda de la povestitori
Mi-asum rol de trezitor prin protest fatza de cei ce te prostesc
Ca nu-i progres cand te pierzi in proces
Da’ nu vezi ca esti prea supus, liber presupus
Lejer condus de-un anonim lider
Cu pretul pus pe tine ca pe propriul produs
Principiul manipularii la coldus, hocus pocus
Ca se fura da’ hoti deloc nu-s
Vorbesc de libertate de exprimare
Prin mijloace limitate si extirpare de idei
D-aia cand copilul zice ce vrei
Sa-ti zica ca te stie de frica
Eu-i deschid ochii sa deschida gura sa te contrazica
Instruiesc, manevrele intuiesc
Idei insistituite in institutiile ?? cladesc caracter
Construiesc speranta, ii pregatesc pentru un alt nivel
Ca viitorul e altfel, le trebuie altfel decat cei ce-l vezi tu
Ignor majoritatea, reprezint restul
Cu pumul sus ce striga ‘Destul !’
Pe strada cu capul jos, sa crezi tu
Sunt crescut in foc, raspund la foc cu focuri
Treceti la loc la locuri, nu va bateti joc, nu-s jocuri
Nu ma schimb, nu dau nimic la schimb, nu-s trocuri
Sunt visul negru al societatii in declin
Sunt produsul fricii unei minti universale pline de venin
Sunt ultimul anticoirp dintr-un corp infectat
Ultimul antidot, ultimul imbold dintr-un cord
Ce a incetat sa bata regulat si se stinge
Nu semnez nici un pact, sa fie clar, nimeni nu m-atinge
Acum cand timpul ne-mpinge iminent spre impact
Intelect intact versus destin dictat invinge !

Balada cu feeling, saraca, de cate ori pica pe ipod si eram in tramvai era dezastru, ca desi reuseam sa ma abtin sa nu rad, zambeam cu gura pana la urechi, si se uita  tot tramvaiu la mine. Aripi frante, despre prietenie… ma identific cu ce se-aude pe piesa, am trait-o… bai, pana si panarama de Rezultatul unui consum e altfel, o simti ca-i altfel fata de toate melodiile de “mainile-n aer” create vreodata… si se incheie cu Razboi in doi, cu Butch, de pe care extrag a treia mostra lirica (si ultima) care pe mine ma da pe spate (mai ales combinata cu vocea lui Butch si cu melodia) :

Praf pe drum
Cand ma scutur imi spun
Nu e nimeni sa m-adune
cand sunt beat praf nu e nimeni sa ma-ndrume
Orice razboi e mai usor in doi
Nu-mi spune ca sentimentele au ruginit in noi
Armurile au cazut si-acum ochii mari si goi, varsa ploi
Sentimente patate de noroi se torn apoi
Amintiri transformate-n strigoi
Scrisori aruncate la gunoi, voi strange-n pumni ura
Imi va urla gura, va tremura mana
Asta-i razboiul meu cu lumea
Iar tu vei fi doar una, intotdeauna
Cand vor pica din cer si soarele si luna!

Si desi n-am stiut niciodata sigur, simt, cred ca solo-ul/improvizatia de pian de pe Outro ii apartine lui Bitza, il si vad la pian; track-ul e genial, maiestria la pian evidenta. Cati dintre domnii hip-hopperi se pot lauda cu asa ceva, cati stiu macar sa cante la un instrument cat de cat, daramite sa scoata asa ceva ?

Am vorbit mult despre Sinuciderea unui inger pentru ca e, asa cum ziceam, preferatul meu, de departe. Au urmat Fapte Bune si Sufletul Orasului, good stuff, si-a pastrat stilul, nu s-a abatut. Si ajungem in 2010.


Stiu, postul se numeste Goana dupa fericire si io am scris o ora despre albumu de acu cinci ani. Sa-mi fie rusine ca-mi place. Am fost astazi si am cumparat GSP-ul care s-a vandut cu ultimul album al lui Bitza, Goana dupa fericire. Cred ca este prima oara cand ma duc, de buna voie si nesilit de nimeni si cumpar un album al unui artist doar de dragul de a sustine artistul. Ce, nu l-au pus pe torrente ? (nu m-am uitat, dar sunt sigur ca e acolo.) Dar un vers de-al lui imi staruie de mult in cap, cred ca de pe intro-ul de la SUI – “mai tarziu am multumit, normal / celor care au cumparat Sevraj in original”. Vreau sa incep sa fac, vorba lui, Fapte bune. Am ascultat albumul. Bun. Imi place foarte mult ca nu si-a schimbat stilul. Nu s-a manelizat, vorba cuiva de pe site-ul lui. Asa cum s-a manelizat curva de Puya, care acu cativa ani se dadea super baiat hardcore de cartier, si a ajuns sa cante de Revelion in Bamboo!!! Ce pana mea vrea sa fie “vreau sa vad toate fetele sus pe baaaaar / vreau sa vad toate tzatzele cum saaaaar cum saaaaar cum saaaaaar” ? Anyway, ca mi se face sila, revin la Bitza – si-a pastrat stilul, albumul nu il consider unul exceptional, dar bun este, in nota si linia ultimelor doua; reia o seama de idei si poante vechi, vine cu o seama de elemente noi; dar cel mai mult imi place faptul ca, fara sa se abata de la linia lui, a reusit o seama de experimente pe care nu le credeam posibile. Numele tau, care contine un sample din Oriunde te vei afla a Holograf suna excelent, e foarte tare sa-l auzi pe Bitza la versuri si pe Dan Bittman la refren 🙂 Faptul ca a colaborat cu B-Real de la Cypress Hill e ^:)^ La fel, faptul ca a colaborat cu Artan mi se pare genial; si nu e vorba numai de ideea colaborarilor – piesele sunt reusite, sus-mentionatii se asorteaza cu Bitza, suna bine treaba. Experimente reusite. Bravo man.

Oricui vrea o gura de aer proaspat in peisajul liricii nonconformiste romanesti ii recomand sa cumpere albumul. Eu personal incerc de putin timp incoace si de acum inainte sa ma tin la curent cu activitatea mai “underground” (vai, si acum imi dau palme ca n-am stiut de Uniti sub tricolor la vremea respectiva, la sf. lui noiembrie… revin la albumul asta mai incolo), ca de concerte numai la Sala Palatului parca si io m-am saturat. Sunt cativa baieti precum Bitza, Spike, Nimeni Altu, Guess Who, si inca cativa, care au ceva de spus si merita ascultati, ei sunt generatia noua/tanara de hip-hopperi.

A, v-am zis ca omu joaca Heroes 5 ? 😀

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s

%d bloggers like this: